Crys Jewelry handmade: mai 2012

duminică, 27 mai 2012

marți, 22 mai 2012

Transalpina - şoseaua din nori

Weekende-ul trecut când, în jumătate de ţară se anunţa cod galben, am ales să ne refugiem din faţa vremii în partea de vest a ţării, mai precis am dat o fugă pe Transalpina. Am văzut poze, am citit ce au scris alţii, însă doar când ajungi acolo înţelegi şi trăieşti cu adevărat fenomenul Transalpina. La aproape 2000 m temperatura nu a coborât sub 8 grade, iar tot drumul, din Bucureşti până la Sibiu, unde am hotărât să rămânem peste noapte, am avut parte de soare şi temperaturi peste 20 grade.
Am străbătut 800 de km în 2 zile, însă a meritat. Senzația că atingi cerul, combinația de verde smarald a ierbii (de pe platoul alpin) cu bucățile uriașe de gheață, fac un adevarat spectacol al naturii.
Transalplina este cel mai înalt drum rutier din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi, atât în România cât şi în afara ei, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele de 2145 m. Şoseaua traversează munţii Parâng, de la nord la sud, fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, între care se afla, şi leagă, localitatea Săliştea din judeţul Sibiu de localitatea Novaci din judetul Gorj. Deşi este mai înaltă, mai veche şi mai fumoasă decât Transfăgărăşanul, este mai puţin cunoscută, pentru că, Transalpina, cu toate că este catalogat drum naţional (DN 67C), nu a fost până în 2009 niciodată asfaltată. Transalpina a fost construită de armatele române în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea, după 1930, şi reabilitată de nemţi în al II-lea război mondial după care a fost uitată. Faptul că a fost uitată şi a devenit un drum greu de parcurs a ajutat Transalpina să-şi păstreze neatinsă sălbaticia şi farmecul aparte pe care puţine locuri din ţară îl mai au. Este printre puţinele drumuri din ţară pe care se poate ajunge cu maşina, până la nori şi chiar deasupra lor.

Din Bucureşti, cel mai simplu traseu este prin Piteşti - Dealul Negru - Râmnicu Vâlcea. De aici ar fi doua variante, înainte spre Rânca (aflată la 1600 m - aşa cum am ales noi), sau dreapta spre Valea Oltului şi stânga la Brezoi şi sus pe Lotru prin Voineasa-Vidra pe 7A.

La întoarcere am dat o fugă până în satul Peştera, în județul Brașov, pe culoarul Rucăr-Bran, la doar 10 km de Castelul Bran, la poalele Munților Pietrei Craiului (la altitudinea de 1055 m), care face parte din Parcul Național Piatra Craiului. O adevărată oază de verdeaţă şi multă ..... linişte.